sâmbătă, 31 decembrie 2016
sâmbătă, 24 decembrie 2016
joi, 8 decembrie 2016
marți, 6 decembrie 2016
marți, 29 noiembrie 2016
Sfântul Andrei este considerat de creștinii ortodocși din România ocrotitorul lor și este prăznuit pe 30 noiembrie. Se presupune că a simbolizat lupul la daci și a fost preluat de Biserică împreună cu obiceiurile și tradițiile vechi.
Români au o tradiţie frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei care s-a transmis încă de la daci, potrivit libertatea.ro. Şi pentru că tradiţiile poporului român sunt frumoase şi mistice, merită să le cunoaştem şi să le povestim copiilor noştri despre ele.
Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui.
De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coadă”. Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.
Tot din cauza lupilor nu se matură toată ziua, nu se da gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se da nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
De Sfântul Andrei se spune că ies strigoii
În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.
În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.
Strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţă rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Ei călătoresc pe Pământ şi pe ape, strigând şi miorlăind, călare pe melita, pe coadă de matură, pe butoi sau în butoi.
Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apă din strachină.
Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărită. În noaptea de Sf. Andrei, că să-şi viziteze ursitul, faţă îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
Unele fete îşi pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gură. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turtă (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nuca. După ce au fost coapte pe vatra, fetele îşi mănâncă turtitele preparate, convinse fiind că ursitii vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea.
Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămâna. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, faţă cunoaşte că va fi cu noroc.
Dacă nu răsare, faţă se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc. Unele fete merg în această noapte la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paşti şi o afundă cu ajutorul găleţii. Când faţă apei este luminată bine, faţă zice:
„Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul în faţă apei,
Că în vis să-l visez,
C-aievea să-l văz!”
Atunci, apă din fântână se tulbură şi faţă îşi vede, se spune, chipul ursitului. Unele îşi fac de ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuţite şi o coasă, toate înfierbântate în foc. După ce s-au înroşit, se scot afară, se sting în apă şi apoi se descântă.
Scoate-i chipul în faţă apei,
Că în vis să-l visez,
C-aievea să-l văz!”
Atunci, apă din fântână se tulbură şi faţă îşi vede, se spune, chipul ursitului. Unele îşi fac de ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuţite şi o coasă, toate înfierbântate în foc. După ce s-au înroşit, se scot afară, se sting în apă şi apoi se descântă.
În seară Sfântului Andrei, toţi ai casei, mai ales fetele mari şi băieţii, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine şi o creşte mai frumos.
Înainte de Sfântul Andrei, toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine
În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţă fiarelor de pădure.
În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţă fiarelor de pădure.
Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii.
Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mancaurilor trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea că obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun.
vineri, 21 octombrie 2016
fonduri pt pomicultura
Fonduri europene pentru agricultură: cum poți accesa 1,5 milioane de euro pentru o afacere în pomicultură
Bani europeni! Producătorii agricoli pot cere începând cu data de 16 august sprijin financiar pentru o schemă de ajutor care le poate aduce până la 1,5 milioane de euro.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat în data de 9 august 2016 pe pagina oficială de internet a Agenției (www.afir.info) varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obţinerii de produse neagricole”, aferentă Submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol.”
Totodată, împreună cu această schemă de ajutor de stat va putea fi accesată și o Schemă de ajutor de minimis pentru „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obținerii de produse neagricole”.
Ghidul solicitantului poate fi consultat în vederea întocmirii cererilor de finanțare pentru sesiunea de cereri de proiecte care va fi deschisă peste 7 zile, începând cu data de 16 august 2016.
Solicitanții interesați să obțină finanțare europeană nerambursabilă prin intermediul Schemei de ajutor de stat GBER, ce vizează obținerea de diferite produse printre care producerea de fructe confiate sau băuturi alcoolice din fructe, pot consulta gratuit Ghidul Solicitantului pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info.
Măsurile sunt în linie cu „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, lansat de premierul Dacian Cioloș în luna martie 2016, prin care se urmărește, între altele: stimularea mediului de afaceri din mediul rural, crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale, reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban. Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul Guvernului www.gov.ro la secțiunea Obiective, subsecțiunea Strategii-Politici-Programe.
Obiectivul general ale Schemei de Ajutor de Stat GBER (4.2a) „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea și marketingul produselor pomicole în vederea obţinerii de produse neagricole” vizează îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii celor care realizează investiţii în sectoarele economice, eligibile, mentionate în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului.
Beneficiarii Submăsurii – persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, societăţi comerciale, cooperative agricole, grupuri de producători – pot obţine o rată asprijinului public nerambursabil de maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
Astfel, pentru un proiect se pot obţine până la 1,5 milioane euro, în funcţie de tipul întreprinderii şi investiţia propusă.
Printre cheltuielile finanţate prin Schema GBER – pomicultură se numără:
- Construcţia, extindere, modernizarea şi dotarea clădirilor realizate în scopul colectării, condiţionării şi/sau procesării materiei prime provenite din sectorul pomicol menţionată;
- Construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare (materie primă/produse)-sortare-condiționare-procesare-comercializare);
– infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc;
– unităţi mobile de procesare
– pentru respectarea conditiilor de igienă, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: laboratoare, vestiare tip filtru pentru muncitori, spațiu pentru pregătirea și servirea mesei etc.
Dintre domeniile eligibile care pot face obiectul unei investiții finanțate prin această Schemă de ajutor de stat putem menționa fabricarea fructelor confiate, dar și a bauturilor alcoolice din fructe.
Schema de ajutor de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorulpomicol în vederea obținerii de produse neagricole” se adresează întreprinderilor, indiferent de forma de organizare, care au optat (la depunerea proiectului pe schema GBER)pentru finanțarea costurilor generale ale proiectului prin schema de minimis și beneficiază de sprijin financiar acordat prin schema GBER, aferentă submăsurii 4.2a, adică au încheiat un contract de finanţare cu AFIR.
Costurile generale ale proiectului reprezintă acele costuri necesare pentru pregătirea şi implementarea proiectului, constând în cheltuieli pentru consultanţă, proiectare, monitorizare şi management, inclusiv onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, taxele pentru eliberarea certificatelor potrivit art. 45 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1305/2013, precum şi cele privind obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, prevăzute în legislaţia naţională.
Cu alte cuvinte, această Schemă de minimis poate fi accesată doar de beneficiarii GBER în vederea acoperirii cheltuielilor generate de alcătuirea și implementarea proiectului.
În cadrul schemei de minimis valoarea finanţării nerambursabile nu poate depăşi 200.000 euro/proiect. Valoarea eligibila a costurilor generale proiect este, după cum urmează:
- maximum 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care presupun construcții-montaj;
- maximum 5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care nu prevăd lucrări de construcții-montaj.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
