Investitii in pomicultura romaneasca
Cum gradinuca mea se coace la foc aprig si cum activitati importante si notabile nu se petrec in fiecare weekend, m-am hotarat sa va spun astazi despre o investitie pe care a facut-o un om intr-o localitate ce se numeste Miercurea Sibiului.
Acum vreo cateva saptamani am fost pentru prima data in tarisoara noastra, mai sus de Cluj Napoca, respectiv la Oradea via Arad. Nu vreau sa comentez starea drumurilor sau blocajele in trafic pe care le-am savurat din plin companie la drum fiindu-mi C, care pe langa faptul ca este un sofer minunat este o companie la drum de mare exceptie. Sincer mi-as dori sa merg cu el intr-o calatorie in jurul lumii ca tot am avea ce vorbi. Pentru asta ii multumesc din suflet.
Ei, si cum mergeam noi asa catinel, am observat ceva neobisnuit pe partea stanga a drumului. Semana asa de departe cu plantatiile de hamei din Mures, dar erau prea joase. Asa ca am oprit masina, langa o masina de Politie cu radar, incurcandu-i teribil, si dai si fotografiaza minunea minunilor. Care se intindea pe cateva zeci de hectare, “cam cat vezi cu ochii”, ca in poveste. Urma sa aflu ulterior ca este vorba despre 25 de hectare pe care se afla aproape 90.000 pomi.
Spun minunea minunilor deoarece nu ma asteptam ca la o livada de meri sa faci o asemenea protectie, avand in vedere ca merele sunt mai greu de atacat si mancat de catre ciori, stancute, cocosari si alte pasareturi care distrug livezile. Am aflat ca sistemul folosit este unul care protejeaza de grindina. In plus livada este dotata cu sistem de irigare in picatura, iar dl. Morariu nu se opreste aici. Isi doreste un depozit frigorific pe care sigur il va avea.
Este adevarat ca afacerea s-a dezvoltat si cu ajutorul fondurilor SAPARD, dar investitia initiala a fost de 1,1 milioane de euro din care omul a pus jumatate. Se intelesese cu niste italieni sa ii cumpere toata productia daca nu va gasi unde sa o vanda in Romania. In 2009, a vandut toata productia unei companii din Timisoara.
Mi-a placut mult si reclama care mustea de grai ardelenesc si spirit hatru! Asa ca un mar bun…
Oricum, JOS PALARIA, mi-a crescut inima cand am vazut asa sistem, nu o improvizatie de doi lei, la mine in tara. Cineva tot mai face ceva si va multumesc oameni buni ca nu va lasati!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu