Soiurile stravechi de mar si par romanesc au inceput contraofensiva impotriva hibrizilor de import

Soiurile stravechi de mar si par romanesc au inceput contraofensiva impotriva hibrizilor de import

Merele si perele romanesti revin in forta. Si-au dovedit deja calitatile si, in plus, sunt 100% eco!

De la bun inceput, competitia dintre soiurile romanesti si cele de import a fost una necinstita. Soiurile autohtone, precum Domnesc, Rotat sau Romus, au pierdut rapid batalia pe piata romaneasca in favoarea hibrizilor straini, multi dintre ei dopati cu tratamente de crestere care ii fac sa ajunga mai repede la maturitate si sa arate mai convingator in ladite. Merele straine au venit cata frunza cata iarba si au invadat pietele si supermarketurile din Romania, revarsandu-se din camioane si umpland rafturile pana la refuz, in timp ce soiurile romanesti s-au pierdut in anonimat. In comparatie cu aceste soiuri straine, merele noastre pareau niste muncitori de la tara pusi langa niste culturisti dopati: mai putin spectaculosi ca aspect, dar mai puternici, mai rezistenti si mai naturali.

Miscarea de rezistenta a soiurilor romanesti

Merii si perii romanesti s-au refugiat prin dealurile noastre si munti, unde se incapataneaza sa creasca in continuare prin livezile oamenilor, in palcuri mici si compacte, formand o adevarata miscare de rezistenta in fata acestei invazii a artificialului. A fost suficient pentru a incepe contraofensiva si iata ca, in scurt timp, soiurile stravechi de pomi fructiferi romanesti au stabilit deja trei „centre de operatiuni” in tara. 

La Gradina Botanica Vasile Fati din Jibou au fost adunati peste 200 de puieti de mar si par din circa 20 de specii diferite. Sunt puieti sanatosi din soiuri vechi, autentic romanesti, unele avand o vechime confirmata de peste 100 de ani. Au fost adunati in ultimul an, din livezi personale si de prin curtile bisericilor din zonele Salajului si Clujului. Directorul Centrului de Cercetari Botanice de aici, dr. Cosmin Sicora, se pregateste deja pentru urmatorul pas, care este repunerea in circuitul de productie a acestor soiuri, iar aici trebuie sa contribuie fermierii cu intentii serioase. Puietii par dornici sa se inmulteasca, trebuie doar sa-i planteze cineva. Si lucrurile nu se opresc aici, pentru ca botanistii de aici se orienteaza deja dupa alte specii de pomi fructiferi autohtoni, precum prunii.

In Bucovina merii si perii sunt de straja de peste 100 de ani 

La Solca, in judetul Suceava, se afla una dintre cele mai vechi pepiniere de pomi fructiferi din tara. 80 de soiuri de mar si 14 soiuri de par cresc si se inmultesc in livada familiei Eisenhauer pe o suprafata de numai cateva hectare. Si asta se intampla inca din 1898, cand Bucovina era regiune autonoma a Imperiului Habsburgic. Aici soiurile autohtone sunt stropite doar cu “zeama bordoleza”, fara compusi chimici si alte trucuri de crestere artificiale, iar familia Eisenhauer se asigura ca asa va ramane si pe viitor.

Merele romanesti, preferatele printului Charles

La Malancrav, in judetul Sibiu, se infiinteaza o pepiniera dedicata soiurilor traditionale de pomi fructiferi din Romania, in livada detinuta de Fundatia “Mihai Eminescu Trust” aflata sub patronajul Printului Charles al Marii Britanii. Actiunea a inceput la 1 iunie 2013 cu un recensamant al pomilor fructiferi, menit sa identifice soiurile traditionale de meri, peri si pruni care au supravietuit eroic in satele din judetele Sibiu, Brasov si Mures. Dupa recensamant, pomii fructiferi autohtoni sunt asteptati in livada princiara ce masoara 60 de hectare, unde vor creste si vor rodi romaneste, dar si pe gustul Casei Regale a Marii Britanii. Zona este deja cunoscuta pentru productia de mere de calitate, lucru care ne-a adus  pe primele locuri in Europa in ce priveste productia de suc de mere. 

Asadar, soiurile traditionale romanesti au mai primit o sansa, iar romanii incearca acum sa profite de ea. Merele si perele romanesti au avantajul calitatii, pentru ca au fost mereu crescute doar pentru gust si nu pentru cantitate. In plus, fructele sunt crescute in mod natural, fara tratamente chimice, ceea ce le da un avantaj in fata merelor hibride, produse “industrial”. E drept ca nu soiurile noastre traditionale nu sunt la fel de robuste ca cele hibride, insa avantajul calitatii ar putea fi suficient pentru o revenire in forta pe mesele noastre. Le asteptam.